ce este si de ce se produce condensul si mucegaiul?  

Condensul inseamna umiditate

Condensul in cladiri reprezinta o problema serioasa. Apa poate patrunde in cladiri prin mai multe cai si poate produce deteriorari superficiale sau structurale; viata intr-o cladire care are condens este neplacuta, neconfortabila si nesanatoasa.

Una dintre cele mai obisnuite cauze ale igrasiei  in cladiri o reprezinta condensul, care adesea conduce la acumularea de mucegai si reprezinta apa condensata pe pereti, tavane sau alte suprafete reci pe care se va acumula mucegai.

Conditiile de trai ale majoritatii populatiei sunt afectate de condens.

In zonele industriale, efectele condensului si a acumularii de mucegai  creaza probleme specifice mai ales in fabricile de bauturi sau  alimente.

  Problema

Problema condensului, in special in  locuinte, este problema prezentului si este urmarea unor conditii relativ simple, complet invariabile, direct legate de standarde si metode de incalzire, ventilare si izolare a cladirilor.

  Ce este Condensul?

Aerul, in mod normal, contine vapori de apa in diferite cantitati, in functie de temperatura, aerul cald mentinand o cantitate mai mare de vapori decat aerul rece. Aerul este saturat atunci cand nu mai poate mentine vaporii, la temperatura respectiva; in aceste conditii se indica umiditatea relativa (RH) de 100% . Daca temperatura aerului scade pana la punctul de saturatie, aerul se afla la temperatura critica, la care nu mai poate retine apa – aceasta temperatura fiind cunoscuta drept punctul de condens. Orice alta cadere de temperatura va conduce la condensarea vaporilor sau la apa lichida. Cantitatea de vapori condensati reprezinta echivalentul excesului de peste 100% a RH-ului aerului la noua temperatura. De aceea, cand aerul cald intra in contact cu un aer mai rece sau cu o suprafata rece, aerul cald este racit, conducand la un nivel de temperatura la care nu mai poate mentine vapori si in consecinta, acestia se descarca sub forma de condens sau de apa sub forma lichida.

Condensul in cladiri se produce, in mod uzual, atunci cand aerul cald vine in contact cu o suprafata rece, aerul fiind racit sub punctul de saturatie, determinand excesul de vapori sa se transforme in apa sub forma lichida. Apa condensata apare sub forma unor picaturi sau a unui strat de apa pe suprafetele neabsorbante, cum sunt geamurile, placile de faianta sau gresie. Aceasta forma de condens este CONDENSUL DE SUPRAFATA.  Este evident si apare totdeauna pe suprafetele care sunt la sau sub punctul de condens al aerului imediat adiacent  (vezi  fig. 1).

Condensul poate, de asemenea, sa apara si in structura interna a cladirilor. Vaporii de apa din aer exercita o anumita presiune care se adauga presiunii aerului. Cu cat exista mai multa umiditate in aer, cu atat aceasta va contribui mai mult la presiunea totala a aerului, numita presiune de vapori. Aerul din interiorul cladirilor incalzite contine, in mod obisnuit, mai multa umiditate decat aerul exterior cladirii.

Aceasta inseamna ca va exista o presiune mai mare, care are tendinta sa forteze aerul cald prin structura, antrenand cu el si umiditatea. Cele mai multe materiale de constructie, cu exceptia metalelor, materialelor plastice si altor materiale speciale, sunt, intr-o anumita masura permeabile si nu limiteaza deplasarea aerului umed prin interiorul structurii. Aerul umed cald se va raci sub punctul sau de condens, in structura cladirii, conducand la condens. Aceasta forma de condens este denumita CONDENS INTERSTITIAL  (vezi fig 2).

Condensul interstitial este mai complex decat fenomenul de suprafata si prezinta un risc mai mare, deoarece umiditatea mai mare care rezulta poate fi, pentru un timp mai indelungat, nedetectata, pana ce produce deteriorari de structura, cum este, de exemplu, deteriorarea lemnului. Va face, de asemenea, ineficiente izolatiile componentelor in care s-a produs.

  Conditii pentru Condensare

Condensul in cladirile de locuinte este, in principal, o problema care apare de regula iarna, cand aerul cald si umed din incaperile incalzite ajunge in incaperile mai reci ale cladirii.

Vaporii de apa sunt produsi in cantitati relativ mari intr-o serie de activitati  (vezi tabelul II).

Pot, de asemenea, sa se ridice de la un sol umed de sub cladire si, in anumite cazuri, pot penetra lemnul, podelele din lemn, si poate trece prin golurile din caramizi pana in spatiile de la acoperis. Gravitatea si efectele condensului vor depinde de tipul constructiei si de marimea barierelor de vapori prevazute in fiecare proiect in parte.

Peretii si structura cladirilor din lemn se umezesc datorita aparitiei condensului interstitial determinat de vaporii care patrund prin structura. Acesta duce la deteriorarea vopselelor (piederea de aderenta, crapaturi si transformari chimice) .

Utilizarea elementelor impermeabile la cladiri de acest fel previne patrunderea vaporilor la elementele din lemn si permite directionarea condensului si apoi drenarea sa.

Proiectele traditionale de acoperisuri au indus aparitia condensului, in special pe timpul iernii. La o constructie plata sau cu acoperis adaugat, membranele impermeabile reprezinta o bariera de vapori, vapori ce sunt impiedicati sa patrunda. Condensul va fi directionat catre evacuare.

Condensul mai apare la cladirile mansardate, in special daca plafonul mansardei urmeaza panta acoperisului. Udarea plafonului cu condens va aparea atunci cand aerul rece din procesul de convectie sau, pur si simplu, din atmosfera, coboara temperatura plafonului si determina aparitia condensului in camerele mansardelor. Efectele sunt mult mai evidente daca nu se iau masuri de ventilare a acestor spatii.

Exemple de umiditate cauzata de diferite activitati casnice

Condensul apare adesea in cavitatile peretilor din caramizi, cand aerul rece din exterior patrunde intr-un spatiu inchis. Temperatura aerului umed este coborata pana la punctul de condens si umiditatea se va depune pe suprafetele reci, in anumite cazuri devenind lichida.

Condensul va aparea si sub podele suspendate, atunci cand temperatura aerului umed este coborata de aerul rece adus de ventilatoare si apa este condensata sub aceste podele (vezi 1 si 2). Aceasta conduce adesea la deteriorarea completa a podelelor din lemn.

  cauzele condensului

In casele de locuinte aparitia condensului este legata de standardele moderne de viata, de presiunea economica si de schimbarile aduse de  proiectarea in constructii .

1. Cauza principala a condensului este producerea de umiditate si aer cald rezultate din activitatile desfasurate zilnic in interiorul casei. Aerul umed poate proveni de la gatit, baie, spalatul rufelor sau uscarea rufelor –  pana la 17 litri de apa pot fi produsi zilnic in anumite locuinte (vezi tabelul II). In mod obisnuit, in anumite zone, cum sunt baile sau bucatariile, umiditatea si aerul cald produse in exces se pot imprastia in incaperile  mai reci ale locuintei si pot condensa.

Efectul generarii de umiditate este si mai mult agravat de modul in care locuinta este ventilata – teoretic, este posibil sa evitati condensul cu o ventilare adecvata. Pana in ultimii ani ai deceniului sase din secolul trecut, in cele mai multe locuinte, ventilarea era naturala datorita lipsei geamurilor duble, a slabei izolari a ferestrelor si usilor si a semineelor deschise. Solutiile adoptate in prezent au eliminat ventilarea naturala, prin utilizarea geamurilor duble, a solutiilor moderne de tiraj, a mochetelor (care impiedica aerul sa treaca prin podelele de lemn) si prin indepartarea semineelor deschise prin introducerea incalzirii centrale. Mai simplu spus, o mai mare ventilare impune o mai mare capacitate de incalzire care sa inlocuiasca pierderea de caldura – cladirile au devenit practic etanse, dar cu mai bune conditii de producere a condensului.

Ventilarea este eficienta numai daca se realizeaza in toata cladirea. Alte probleme apar la o ventilare necorespunzatoare in care se creaza zone stationare de aer. Exista un pericol real de aparitie a condensului in locurile in care aerul poate fi stationar, in spatele mobilei, dulapurilor, adesea, avand ca urmare aparitia igrasiei.  

Multe locuinte raman neocupate sau neincalzite, in cea mai mare parte a zilei, ceea ce permite racirea structurii cladirii. Activitatile care produc umiditate sunt, in general, concentrate intr-o scurta perioada de timp. Aceasta crestere de cantitate de aer cald produce condens, aerul cald intrand in contact cu structura relativ rece a cladirii.

2. Presiunea economica  - cresterea dramatica a pretului combustibililor forteaza pe cei mai multi locatari sa foloseasca incalzitoare/radiatoare sau sisteme de incalzire, sa nu incalzeasca camerele neocupate si sa blocheze gurile de aerisire, reducand astfel ventilarea.

3. Schimbarile aduse de proiectarea in constructii  - multe cladiri de locuinte, acum, au incalzire centrala, in care focul deschis a fost inlaturat, cu reducerea corespunzatoare a ventilarii naturale.

Ferestrele cu ventilare controlata au devenit o alternativa viabila, iar ventilatoarele permanente nu vor fi utilizate in camere fara tiraj.

Solutiile moderne de proiectare a acoperisurilor, inclusiv eliminarea stresinilor si reducerea pantelor, au redus ventilarea si au crescut probabilitatea de aparitie a condensului.

  acumularea de mucegai

Mucegaiul va aparea pe orice suprafata umeda cum sunt cele din material plastic, tapet si lemn si este asociat cu problemele de condens in cele mai multe cladiri. Este de neacceptat, din cauza aspectului (acumulare cu diferite culori – verde, galbena, roz, negru, gri sau alb), mirosului (specific si umed), pericolului pentru sanatate si pentru motive de igiena (in special in fabricile de procesare a alimentelor).

Mucegaiul este, de fapt, o acumulare de ciuperci, grupate in mai multe clase. Un tip de ciclu de viata este reprezentat in figura 5, in care sporii sunt reprodusi, sexuat sau asexuat. In reproducerea sexuata se permit modificari genetice pentru a se adapta si a tolera schimbarile de mediu, cum sunt umiditatea, temperatura , etc.

Exista trei caracteristici principale comune unei game largi de ciuperci de mucegai:

1. 1. Cerintele alimentare: posibil de a rezista in materiale ne-nutriente, cum sunt materialele plastice, gipsul sau caramizile care au urme de contaminare cu substante organice.

1. 2. Produc un mare numar de spori care permit o rapida adaptare la conditii speciale de mediu .

1. 3. Crestere rapida in conditii favorabile.

Principala conditie pentru aparitie si crestere este umezeala, dar si substantele organice, oxigenul si o temperatura potrivita sunt, de asemenea, importante. Daca este apa, foarte importanta pentru aparitia mucegaiului, dar si diferite materiale aflate la aceeasi umezeala sunt favorizante.

Mucegaiul poate fi privit drept o ciuperca hidrofila (cu mare toleranta la apa), dar anumite specii au propriile conditii optime de umezeala. In cele mai multe situatii, in care condensul pe suprafata apare si umiditatea relativa a atmosferei depaseste 70%, se produce acumulare de mucegai.

Figura 5

Susceptibilitatea materialului pentru acumulare de mucegai variaza, asa cum s-a mentionat anterior.

De exemplu, s-a demonstrat ca mucegaiul se dezvolta  pe branza sau pe piele, la o umiditate relativa de 76%. Nu se va dezvolta pe lemn, la umiditati de sub 85% , sau pe sticla si bumbac, sub 96%. Cu cat suprafetele se gasesc mai mult timp la umiditati mari, cu atat este mai mare probabilitatea de acumulare de mucegai. Intr-un anumit numar de structuri se poate intalni umiditate mare, locala sau adiacenta, pe pereti, suficienta pentru acumulare de mucegai, in vreme ce mediile interioare pot sa nu aiba o umiditate mai mare de 70%.

Sunt aproximativ o suta de specii de ciuperci descoperite in locuinte.

Speciile cele mai cunoscute sunt Penicilina, Cladosporium, Rhizopus, Mucor. De exemplu, ciupercile intalnite pe vopsea sau gips sunt  Cladosporium cladosporioides, Aspergillus niger, Penicillium purpurogenum, Mucor plumbeus.

Aspectul mucegaiului din cladiri, cel mai adesea, sugereaza standarde slabe de intretinere sau/si activitati care incurajeaza condensul. Expunerea prelungita la mucegai va conduce la deteriorarea grava a anumitor suprafete vopsite. Hartia si anumite materiale fibroase pot si ele sa fie deteriorate de anumite specii de ciuperci de mucegai care digera celuloza.

  costurile condensarii neverificate

Cele mai multe incidente de boli apar in cladiri umede si mucegaite, iar astazi se accepta ca si poluarea aerului este cauza principala a imbolnavirilor de astm, copii fiind cei mai vulnerabili.

Suntem convinsi ca utilizarea unei ventilari eficiente este, de departe, cea mai economica metoda de eliminare a condensului. In scopul evaluarii conditiilor, intrebati chiar dumneavoastra despre costurile anuale directe referitoare la condens. Chiar si la un apartament care nu sufera din cauza condensului, se poate intampla ca macar o camera sa fie curatata de mucegai sau revopsita in fiecare an. Costul acesta este de aproximativ  250 de euro / an.

In multe cazuri costul direct este mult mai mare daca avem mai mult decat o singura camera de renovat si daca mai tinem cont ca tamplariile ferestrelor au nevoie de revopsire si reparatii sau chiar inlocuire, hainele sau alte bunuri se pot degrada, etc.

calea  pozitiva de  control al  condensului

Condensul este o problema grava care apare din ce in ce mai mult in case, cladirile de locuinte sau cele de birouri si afecteaza peste  50% din cladiri.

In plus fata de condens, exista o crestere a prezentei mucegaiului si altor poluanti domestici.

Sistemele de ventilare reprezinta o solutie eficienta pentru eradicarea problemelor de condens si mucegai .

Am livrat si instalat unitati anti-condens cu ventilare pentru un mare numar case, obiective locale sau asociatii de locatari. Avem suficienta experienta, iar inalta calitate a serviciilor noastre de montaj reprezinta asigurarea ca va puteti baza pe noi, pe echipamentele si lucrarile noastre de instalare.